Serbările de la Oravița prilejuite de 11 ani de la înfăptuirea Marii Uniri.

Marele nostru istoric, Nicolae Iorga afirma: Unirea românească nu este legată de anumite momente, ci este zbaterea sufletească necontenită a unui întreg popor, creat unitar pentru a trăi şi pentru a rămânea în aceeaşi unitate neîntreruptă, este în mare parte şi întruparea unei epoce de renaştere naţională. Unirea este întruparea în aceste timpuri a unui drept câştigat din moşi strămoşi, care trebuie să ne inspire în fiecare moment ajutându-ne să deosebim căile cele bune, care trebuiesc urmate, de căile rele, împotriva cărora orice conştiinţă românească trebuie să se îndrepte cu hotărâre!

Formarea României Mari în decembrie 1918 s-a erijat ca rezultatul unei năzuințe comune a conștiinței naționale românești generată de o stare de spirit continuă, nefiind atribuită niciunei entități politico-militare.

În scopul perpetuării active a acestui eveniment în conștiință fiecărui român, societatea românească interbelică s-a îngrijit să comemoreze coagularea ființei românești într-un singur trup, finalizată la 1 Decembrie 1918.

În decembrie 1929, Asociația pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, Despărțământul Caraș, a organizat serbarea dedicată celebrării Unirii de la Alba Iulia, desfășurată în sala cinematografului Astra din Oravița. Programul manifestării a început la orele 09:30 cu serviciul divin, iar de la ora 11:15 s-a desfășurat festivalul artistic ce cuprindea interpretări muzicale ale ansamblurilor vocale, precum corul și orchestra Liceului General Dragalina, corul din Oravița Montană și corul greco-ortodox din Oravița Română, dar și momente lirice recitate de elevele de la Școala Medie de Fete.

Afișul program face parte din colecția de documente aflată în fondul arhivistic al Muzeului Banatului Montan, Reșița. Acesta este redactat pe hârtie verzuie, cu tipar negru, la dimensiunile de 31,1×46,6 cm.