Piese prelucrate din os provenite din așezarea neolitică de la Gornea – Căunița de Sus.

Cercetările arheologice ale așezărilor neo-eneolitice de pe teritoriul țării noastre (dar și cele din alte țări) au evidențiat faptul că în ansamblul de activități ale omului preistoric se regăsește și meșteșugul prelucrării osului și cornului. Încă de când omul a simțit nevoia făuririi de unelte, materia primă de origine animală a reprezentat una dintre cele mai la îndemână pentru confecționarea de unelte, podoabe, arme și alte tipuri de obiecte de uz curent.

Șiraguri de mărgele din mormintele medievale de la Cuptoare-Sfogea.

Necropola medievală de la Cuptoare (com. Cornea, jud. Caraș-Severin), una din cele mai mari și mai importante necropole medievale din Banat, este amplasată pe culmea dealului Sfogea, în extremitatea sud-estică a depresiunii Mehadica, pe culoarul Timiș-Cerna. Între anii 1976 și 1986 aici au fost organizate o serie de săpături arheologice sistematice care au scos la lumină peste 300 de morminte de inhumație din care a rezultat un inventar bogat, ce cuprinde în jur de 130 de piese de podoabă, împărțite în trei categorii: podoabe de cap și gât, podoabe pentru brațe și podoabe pentru mâini, confecționate din materiale diverse (argint aurit cu pietre semiprețioase, argint, bronz, cupru, sticlă, lut, scoici sau os). Pe baza descoperirilor monetare, mormintele cu inventar și obiectele de podoabă au putut fi încadrate cronologic între secolele XII-XV.

În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu”, ne-am propus ca în luna iunie a anului 2023 să prezentăm patru șiraguri de mărgele descoperite în câteva din mormintele necropolei, ale căror piese se disting prin formă și compoziție. Ele au aparținut unor defuncți situați în morminte diferite și au fost recuperate, de regulă, din zona capului. Se remarcă în primul rând diversitatea formelor, de la mărgele sferice aplatizate, la mărgele tubulare, discoidale, cilindrice sau bitronconice, care înlătură monotonia și crează o anumită vibrație în vizualizarea șiragurilor. Materialele din care sunt confecționate piesele variază, de la pastă de sticlă turnată de culoare verde, portocalie sau albastră, la lut maro sau negru, alături de care au fost găsite și scoici kauri. Corpul mărgelelor este în mare parte decorat, fie cu motive liniare pictate cu pastă albă și galbenă, fie cu caneluri sau linii în zig-zag.

Cărămidă Romană inscripționată.

Exponatul lunii iulie este reprezentat de o cărămidă romană de tip Lydion inscripționată în limba latină cu scriere cursivă. Cărămida datează din secolul al IV-lea (300-376 p. Chr.) și a fost descoperită de către Nicolae Gudea în anul 1973, în poziție secundară, în zidul turnului Sud-Vestic al fortificației de tip quadriburgium din proximitatea satului Gornea, comuna Sichevița, județul Caraș-Severin.

Scrierea a fost realizată pe 11 rânduri cu un obiect ascuțit, probabil stylus, anterior arderii cărămizii. Textul, care în literatura de specialitate a cunoscut mai multe lecturi și interpretări, este următorul:

Mic tezaur monetar.

Muzeele de regulă sunt apreciate pe baza originalității expozițiilor dar și a colecțiilor existente. Mai puțin cunoscut este faptul că aceste colecții sunt rezultatul multor ani de cercetări pe șantierele arheologice, căutării pe teren, achizițiilor și donațiilor. Este un proces deosebit de complex mai puțin vizibil pentru public care necesită parcurgerea de etape succesive, profesionalism și dăruire. O asemenea donație o reprezintă un ansamblu de monede, un mic tezaur monetar compus din 18 monede de argint în stare foarte bună, emise pentru România în perioada 1883-1944 în timpul regilor Carol I și Mihai I, tezaur care constituie „obiectul lunii mai” la Muzeul Banatului Montan.

Monarhia în România a fost reprezentată de câteva nume celebre de regi, primul fiind Carol I. Provenind dintr-o celebră familie nobiliară germană Hohenzollern-Sigmaringen, Carol I a fost încoronat ca rege la 1881, dovedindu-se o personalitate marcantă a vieții politice europene, de numele său legându-se un eveniment istoric deosebit: obținerea independenței României. Totodată regele și-a pus amprenta asupra evoluției moderne a statului român, multe dintre realizările în cei peste 45 de ani de domnie ridicând prestigiul României în Europa.