^Start

foto1 foto2 foto3 foto4 foto5


Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede

Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese

Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare

Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese

Program vizitare: Luni - Sâmbătă, 09:00 - 17:00

360 Tour

Credință și culoare
Piese de artă - carte veche

Scaneaza pentru a vizualiza

Vizitatori

Azi
Saptamana asta
Luna asta
Total
112
9090
4018
4908107

# în secțiunea "Biblioteca electronică" puteți citi online publicațiile noastre

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Șiraguri de mărgele din mormintele medievale de la Cuptoare-Sfogea.

Obiectul lunii iunie 2023 la Muzeul Banatului Montan

Necropola medievală de la Cuptoare (com. Cornea, jud. Caraș-Severin), una din cele mai mari și mai importante necropole medievale din Banat, este amplasată pe culmea dealului Sfogea, în extremitatea sud-estică a depresiunii Mehadica, pe culoarul Timiș-Cerna. Între anii 1976 și 1986 aici au fost organizate o serie de săpături arheologice sistematice care au scos la lumină peste 300 de morminte de inhumație din care a rezultat un inventar bogat, ce cuprinde în jur de 130 de piese de podoabă, împărțite în trei categorii: podoabe de cap și gât, podoabe pentru brațe și podoabe pentru mâini, confecționate din materiale diverse (argint aurit cu pietre semiprețioase, argint, bronz, cupru, sticlă, lut, scoici sau os). Pe baza descoperirilor monetare, mormintele cu inventar și obiectele de podoabă au putut fi încadrate cronologic între secolele XII-XV.

În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu”, ne-am propus ca în luna iunie a anului 2023 să prezentăm patru șiraguri de mărgele descoperite în câteva din mormintele necropolei, ale căror piese se disting prin formă și compoziție. Ele au aparținut unor defuncți situați în morminte diferite și au fost recuperate, de regulă, din zona capului. Se remarcă în primul rând diversitatea formelor, de la mărgele sferice aplatizate, la mărgele tubulare, discoidale, cilindrice sau bitronconice, care înlătură monotonia și crează o anumită vibrație în vizualizarea șiragurilor. Materialele din care sunt confecționate piesele variază, de la pastă de sticlă turnată de culoare verde, portocalie sau albastră, la lut maro sau negru, alături de care au fost găsite și scoici kauri. Corpul mărgelelor este în mare parte decorat, fie cu motive liniare pictate cu pastă albă și galbenă, fie cu caneluri sau linii în zig-zag.

Mic tezaur monetar.

Obiectul lunii mai 2023 la Muzeul Banatului Montan

Muzeele de regulă sunt apreciate pe baza originalității expozițiilor dar și a colecțiilor existente. Mai puțin cunoscut este faptul că aceste colecții sunt rezultatul multor ani de cercetări pe șantierele arheologice, căutării pe teren, achizițiilor și donațiilor. Este un proces deosebit de complex mai puțin vizibil pentru public care necesită parcurgerea de etape succesive, profesionalism și dăruire. O asemenea donație o reprezintă un ansamblu de monede, un mic tezaur monetar compus din 18 monede de argint în stare foarte bună, emise pentru România în perioada 1883-1944 în timpul regilor Carol I și Mihai I, tezaur care constituie „obiectul lunii mai” la Muzeul Banatului Montan.

Monarhia în România a fost reprezentată de câteva nume celebre de regi, primul fiind Carol I. Provenind dintr-o celebră familie nobiliară germană Hohenzollern-Sigmaringen, Carol I a fost încoronat ca rege la 1881, dovedindu-se o personalitate marcantă a vieții politice europene, de numele său legându-se un eveniment istoric deosebit: obținerea independenței României. Totodată regele și-a pus amprenta asupra evoluției moderne a statului român, multe dintre realizările în cei peste 45 de ani de domnie ridicând prestigiul României în Europa.

Vasul strecurător de la Stenca Liubcovei.

Obiectul lunii ianuarie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Unul dintre cele mai vechi meșteșuguri practicate de către om este confecționarea de obiecte din lut. Acestea erau obținute prin amestecul a patru elemente considerate de vechii greci ca fiind primordiale în existența materiei: pământ, apă, foc și aer. Pornind de la simpla modelare a lutului în contact cu apa și exploatând transformarea pe care o suferă un obiect obținut astfel prin ardere, omul a reușit să dezvolte o tehnologie pe care o va utiliza continuu de-a lungul evoluției civilizației până în prezent.

Serviciu pentru fumători – obiect decorativ între artă și viciu.

Obiectul lunii aprilie 2023 la Muzeul Banatului Montan

Cel mai răspândit viciu al omenirii, fumatul, a devenit una din problematicile sanitare dificil de estompat. Unul dintre principalele ingrediente folosite în fumat este tutunul. Tutunul este o plantă ale cărei frunze, după un proces intens de deshidratare, sunt frecvent utilizate în confecționarea țigaretelor și trabucurilor. Tabacul, cum mai este denumit tutunul, face parte din familia Solanaceae, genul Nicotiana, iar acesta se regăsea în mod natural încă de acum 5000 de ani în Anzii peruvieni și ecuadorieni, fiind utilizat de băștinașii amerindieni ca un medicament universal pentru a trata diferite afecțiuni. De asemenea, fumatul a avut și o conotație religioasă, acesta fiind folosit de vraci și șamani în diferite incantații, cu scopul detașării mentalului de corp, facilitând așa-zisa apropriere față de zei.

O formă mai elevată a produselor din tabac o constituie trabucul, țigară rulată din foi de tutun, pregătită minuțios, în care tutunul din care este produs trebuie să fie optim fermentat și uscat, iar frunza plantei de tutun trebuie să aibă o textură elastică, mătăsoasă, cu nuanțe de maro ori negru, cu proprietăți bune de ardere și cu o aromă plăcută.

Apariția trabucului a fost prima dată sesizată în secolul al X-lea în America Centrală, mai precis în cultura mayașă, în special în zona insulară, respectiv Cuba sau Guatemala. Ulterior, în secolul al XVIII-lea, începea și producția la scară industrială pe teritoriul Europei, primele fabrici fiind în Spania, unde se confecționau trabucuri din tutun cubanez.

Urna funerară de la Liubcova - Țiglărie.

Obiectul lunii ianuarie 2022 la Muzeul Banatului Montan

În toate epocile istorice, în cazul morții unui individ, colectivitatea umană din care făcea partea se confrunta cu un aspect al cărui finalizare instituie, în timp, un sistem complex de practici privind modul de tratare a defunctului (înhumare, ardere etc.), lucruri ce definesc și reprezintă ritul funerar practicat de comunitate.

Pornind de la aceasta, propunem pentru obiectul lunii o urnă funerară, descoperită în cadrul cercetărilor arheologice ale necropolei de la Liubcova – Țiglărie. Urna provine din unul dintre cele 69 de morminte de incinerație cercetate în cadrul necropolei, încadrată cronologic Culturii Gârla-Mare. Zona Liubcovei a fost îndelung cercetată din punct de vedere arheologic, fiind identificate numeroase dovezi legate de diferitele manifestări ale civilizațiilor preistorice și antice.

Volume publicate
Banatica
Vanzare de carte