Expozitia permanenta a muzeului si-a deschis spatiile pentru vizitare in luna mai a anului 2000, dupa o intrerupere de un sfert de veac, perioada in care una din functiile vitale a muzeului a fost oprita. Expozitia de istorie si arheologie care ilustra istoria spatiului montan al Banatului din preistorie si pana in amurgul Evului Mediu s-a organizat exclusiv cu materiale din patrimoniul muzeului cea ce i-a conferit din start un caracter riguros stiintific.

Tabele privind cronologia neoliticului din spatiul banatean si racordarea acestora la cronologia civilizatiilor neolitice din spatiul sud-est european, fotografii cu aspecte din cercetarea arheologica, harti cu difuziunea civilizatiilor preistorice, alte materiale ilustrative din expozitie marcheaza pentru vizitatori, in egala masura, si stadiul cercetarilor istorice si arheologice din provincia banateana.

Expozitia a fost construita pe succesiunea cronologica din paleolitic pana in Evul Mediu grupata in trei spatii expozitionale: sala I ilustreaza preistoria Banatului, din paleolitic pana in epoca bronzului, in sala II s-au marcat secvente din evolutia civilizatiilor din prima epoca a fierului si pana in epoca romana tarzie, in timp ce sala III prezinta civilizatia medievala in Banatul Montan. Datele oferite de cercetarea arheologica si piesele litice din investigatiile de la Gornea si Baile Herculane ilustreaza civilizatia paleoliticului.

Cercetarile de amploare din statiunile arheologice de la Gornea, Liubcova, Moldova Veche si Pojejena au ingaduit o prezentare de amploare si nuantata in egala masura a culturilor neoliticului vechi si a neoliticului dezvoltat din Banatul Montan. Se regasesc expuse in vitrine serii cu tipurile de unelte slefuite neolitice, cu unelte din os, evolutia ceramicii din culturile Starcevo-Cris si Vinca, economia animaliera, o alta vitrina consacrata credintelor. Altarase de cult, idoli cu tipologie diversa alaturi de celebra statueta de cult de la Liubcova ofera repere din ideile, credintele religioase si reprezentarea materialista a acestora din epoca culturii Vinca.

Ceramica pictata, obiectele si armele din cupru descoperite in statiunea si in putul ritual de la Cuptoare, din culoarul Timis-Cerna ilustreaza evolutia culturii Salcuta din epoca eneolitica. Un segment restrans de arheologie funerara din necropola de incineratie de la Liubcova apartinand epocii bronzului, culturii Garla Mare, incheie expozitia preistoriei Banatului.

Epoca de tranzitie, Hallstatt A. este ilustrata in deschiderea salii II prin depozitele de bronzuri, extrem de spectaculoase de la Cozla, Drencova, Pescari si Ticvaniul Mare. Prima epoca a fierului este ilustrata prin activitatea metalurgica, depozitele de bronzuri, metale, ceramica provenind din asezarile si fortificatiile cercetate. Se remarca aici descoperirile de la Gornea, Varadia si Vrani. Coiful de la Berzovia reprezinta fara indoiala piesa cea mai spectaculoasa a perioadei tarzii, secolul V i.d.Hr. a primei epoci a fierului in Banatul Montan.
Civilizatia dacica prezentata in sala II se rezuma la cateva piese frumoase si spectaculoase descoperite in fortificatiile de la Divici si Liubcova.

Epoca romana si romana tarzie beneficiaza datorita patrimoniului arheologic abundent si spectaculos de o prezentare ampla. Se regasesc materiale din asezari si castre si din villa rustica de la Gornea, menite sa ilustreze economia, asezarile, castrele dar si manifestarile spirituale.

Diploma militara de la Caransebes si caramida cu inscriptie din castrul din secolul al IV-lea de la Gornea, sunt doar doua din piesele spectaculoase expuse in segmentul expozitional consacrat civilizatiei romane din Banat.
Sala a III-a din cadrul expozitiei de baza consacrata civilizatiei medievale incheie, dealtiminteri, momentan, itinerarul expozitiei permanente. Recursul la etnologie si reconstituiri constituie elementele definitorii. Gunoirea terenurilor agricole atestata inca din prima jumatate a veacului al XIV-lea, utilizarea calului, plugurilor de lemn sunt cateva din reperele ce definesc expozitia de istorie medievala.

Reconstituirea atelierului de olarie din secolul al XII-lea de la Gornea domina spatiul consacrat prezentarii civilizatiei medievale.
Arta minora medievala (sec. XII-XV) din spatiul Banatului este documentata prin descoperirile de podoabe de la Ilidia, Gornea, Cuptoare, Resita. Interferentele influentelor artistice bizantino-balcanice din secolele XIII-XIV cu cele ale artei central-europene sunt ilustrate de bratarile din sticla, bratarile torsadate, inele sigilare si diademe.

Tezaurul de podoabe de la Macoviste (sec. XIV-XV) ocupa un loc de exceptie in acest decor artistic. Apelul la reconstituiri si la elemente etnografice in aceste reconstituiri ale ambientalului medievale are menirea de a oferi o mai buna perceptie a documentarii oferite de arheologia asezarilor.