Muzeul Banatului Montan Resita detine in depozitele sale si o colectie cuprinzand aproximativ 700 de piese circumscrise domeniului Istoriei tehnicii, incadrate temporal secolelor XVIII-XX. In cea mai mare parte ele reflecta activitatea industriala si miniera desfasurata in asezarile urbane si rurale ale Banatului carasan.

Cele mai vechi piese dateaza din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, fiind vorba despre harti, schite sau planuri miniere elaborate de specialistii Erariului austriac pentru minele de la Doman. In egala masura, activitatea miniera banateana, derulata in mod organizat incepand cu secolul al XVIII-lea in minele de carbune, fier, cupru, aur sau argint din zonele Anina-Steierdorf, Bocsa, Dognecea, Sasca Montana, Oravita, Ciclova Montana, Moldova Noua, Doman este ilustrata de piese ce reprezinta instrumente pentru construirea galeriilor de mina, vagonete, unelte de minerit, lampi sau opaite miniere, precum si o serie de costume de minier.

Lor li se alatura numeroase piese ce caracterizeaza activitatea industriala defasurata in uzinele Banatului montan din perioada St.EG-ului, a UDR-ului sau din perioada mai recenta a ultimilor 50 de ani – rotoare, semicuzineti, scule, creuzete pentru topirea metalului, turbine, profile de cale ferata si traverse, precum si primele masini de calcul mecanografice (fabricate de IBM in 1935) folosite in cadrul centrului de calcul al uzinelor resitene–„Hollerith”. Alte segmente ale colectiei cuprind arme de lupta sau de parada din secolele XVIII-XX, masini de scris, obiecte metalice ornamentale produse in atelierele uzinale resitene, placi comemorative sau obiecte de gospodarie.

Colectia de arta plastica din cadrul muzeului Banatului Montan din Resita este una reprezentativa la nivel zonal, nu atat datorita numarului de piese cat datorita relevantei acestora. Continand peste 900 de piese, colectia cuprinde in principal operele unor artisti plastici reprezentativi la nivelul Resitei, Banatului sau chiar de importanta nationala, fiind constituita prin achizitii si donatii. O parte dintre aceste lucrari se afla expuse in mod permanent intr-o sala cu destinatie speciala, precum si in holul de acces in institutie.

Se remarca indeosebi operele generatiei de pictori a anilor 70-80, a caror lucrari se axeaza in special pe o tipologie peisagistica, mai ales urbana si industriala. O componenta deloc neglijabila o reprezinta picturile cu tematica figurativ-abstracta, apartinand aceleiasi generatii de artisti plastici. Printre cei mai reprezentativi pictori banateni ale caror lucrari au ajuns in colectia muzeului se numara Traian Baia, Petru Galis, Vasile Goidos, Cornel Liuba sau Helmuth Scheibling. Un loc aparte, atat din punct de vedere compozitional cat si numeric il ocupa lucrarile lui Tiberiu Bottlik, personalitate artistica reprezentativa, autor a unor peisaje dar si a unor sculpturi si mulaje care au drept tematica Resita, Bocsa sau zonele limitrofe. De o reala valoare sunt si operele sculpturale in lemn sau diverse materiale realizate in perioada interbelica, apartinand artistului plastic Prund Borgo.

Alaturi de operele artistilor contemporani colectia gazduieste peste 100 de lucrari cu tematica religioasa, fiind vorba de icoane executate pe lemn sau sticla, majoritatea provenind din arealul banatean, datand din prima jumatate a secolului al XIX-lea pana la inceputul secolului XX.

In ultimii ani colectia s-a imbogatit prin doua donatii generoase, prima facuta de catre pictorul si profesorul de origine banateana Ion Stendl, in urma careia s-a si realizat o sala expozitionala speciala cu operele artistului, si o a doua, provenind de la sotii Emeric si Maria Marosi, din Israel, cu tablouri valoroase apartinand scolii de pictura maghiara de la inceputul secolului XX. Printre acestea se remarca si lucrarile lui Armin Marosi, primul profesor de grafica din Resita, unul dintre deschizatorii de drum din acest domeniu.

Patrimoniul artistic al muzeului mai contine si cateva piese de mobilier si obiecte de arta decorativa, fara a ocupa insa un spatiu deosebit in ansamblul colectiei.

12NEXT

Revelatoare pentru activitatea industriala a intregii zone a Banatului montan, colectia de Placi foto din depozitul muzeului, ce cuprinde un numar de peste 2000 de piese, a fost realizata in atelierul fotografic al uzinelor resitene, in cea mai mare parte prin aportul fotografului oficial al Uzinelor de Fier si Domeniilor Resita (UDR) din perioada 1920-1964, Hermann Heel, artist-fotograf ce a prezentat lucrari la numeroase expozitii colective din tara si din Germania.

Incadrate temporal in prima jumatate a secolului al XX-lea, imaginile surprind in primul rand aspecte semnificative ale activitatii industriale din principalele asezari urbane ale Banatului carasan, centrate pe ansamblurile si sectiile uzinale si miniere din Resita, Anina-Steierdorf sau Bocsa. De mare interes sunt atat vederile exterioare ale diferitelor sectii ale UDR-ului (laminoarele, furnalele, turnatoria, otelaria, fabrica de locomotive), cat si interioarele acestora, focalizarea imaginii transpunand vizual numeroase piese industriale precum si activitatea de productie propriu-zisa. Lor li se adauga imagini referitoare la constructia barajelor, a podurilor, apeductelor si viaductelor din zona, la instalatiile miniere, dupa cum contin si o serie de desene tehnice, diagrame si planuri de situatie ale uzinelor.

O alta categorie de placi foto cuprinde imagini in care atentia artistului fotograf s-a concentrat asupra peisajelor din principalele asezari urbane ale Banatului montan – Resita, Anina-Steierdorf, Oravita, Bocsa, Moldova Noua– o buna modalitate de a realiza comparatii asupra evolutiei in timp a vietii si activitatii economice a zonei. Nu au fost neglijate nici aspectele legate de viata cotidiana din comunitatile rurale montane banatene.

Intr-un muzeu dedicat unui crampei de istorie nationala, cea a sud-vestului Romaniei, documentul etnografic vine sa il completeze pe cel arheologic, ambele constituindu-se in final intr-o sinteza in care artefactul faurit de omul din vechime se intalneste cu cel iesit din mainile omului civilizatiei traditionale. Trebuie mentionat faptul ca segmentul patrimonial etnografic a fost partajat in mod conventional, dar tinandu-se seama de natura faptelor, in trei sectiuni, care ii indica si modul de constituire. Este vorba de colectia Moldova Noua, colectia Ciresan Iosif de la Duleu si de piesele intrate in inventarul etnografic prin donatii si achizitii.

Din punct de vedere strict etnografic tot ceea ce detinem acopera urmatoarele zone: Valea Dunarii (cu piese de port popular, ceramica, pescuit traditional etc.), Almaj (port popular), Oravita (port popular, agricultura, pastorit, industrie casnica textila, transporturi, gatit traditional), Culoarul Timis-Cerna (port popular), Resita (agricultura, pastorit, port popular, industrie casnica textila, dulgherit, fierarit etc.).

Daca este sa se faca o departajare statistica a ceea ce contine zestrea etnografica a institutiei banatene, in conformitate cu normele muzeografice si cu ceea ce reiese din cele expuse pana aici, avem doua sectoare principale: cel de port popular, cuprinzand in jur de 800 de piese (daca se considera un costum o singura entitate numerica), si cel tridimensional (aproximativ 300 de piese).

In cadrul primului se detaseaza colectia de costume populare, de catrinte, oprege si sorturi ciupage si poale femeiesti, braie, cojoace, iancare, sube, camasi barbatesti si femeiesti. In cazul tesaturilor decorative dispunem de un anumit numar de stergare, covoare de perete si ponevi.

Cel de-al doilea sector cuprinde un numar de piese de lemn, metal, piese ceramice, si obiecte din materiale diverse (in general lemn asociat cu metalul), remarcandu-se seria de unelte din industria casnica textila si atelierul de covacie de la Surduc (zona etnografica Bocsa). Prima categorie ilustreaza esteticul, prin stravechea ornamentica a costumelor, ca un mesaj cultural extrem de vechi, cea de-a doua facand trimitere la vechile ocupatii de baza ale romanilor: agricultura, pastorit, pescuit, prelucrarea metalului si a lemnului in atelierele satesti, ca reflex al unei vechi cutume autarhice si specifice economiei rurale, pana nu de mult. Iar ambele spun istoria de zi cu zi a taranului roman, in general, si a celui banatean, in particular.