Muzeul ca institutie specializata capabila sa ofere cunostinte si informatii despre istoria regionala, detine mai multe colectii in patrimoniul sau, una din cele mai importante fiind cea de documente istorice.

Colectia de documente existenta intr-unul din depozitele Muzeului Banatului Montan, se concretizeaza prin existenta unui numar de peste 3000, reprezentand corespondenta, procese-verbale, circulare, registre, rapoarte, adrese, carti postale, cu precadere apartinand secolelor XIX-XX, obtinute in decursul timpului prin donatii sau achizitii. Redactate in limba romana, germana, maghiara si sarba, ele se inscriu in tematica generoasa a istoriei industriale, militare, educatiei si culturii, avand o valoare deosebita pentru reconstituirea istoriei regionale si nationale totodata.

Documentele despre istoria industriala sunt predominant reprezentate in colectia amintita. Multimea de manuscrise, harti si planuri miniere, harti topografice, documente emise de oficiali, unitati bancare, economice, persoane particulare, exprima activitatea prestigioasa a industriei extractive si prelucratoare din Banat, a problematicii muncitoresti, dar si a evenimentelor culturale relationate cu fenomenul in cauza. In aceasta colectie se afla si o copie a memoriilor cunoscutului lider social-democrat banatean Eftimie Gherman, intitulata Memorii si contributii la istoria miscarii socialiste, semnificativa pentru cunoasterea fenomenului in Caras-Severin si a relatiilor cu miscarea socialista nationala si internationala.

Istoria militara este reprezentata de o colectie importanta de documente emise in cadrul Regimentului de granita din Caransebes privind evenimentele petrecute in timpul razboaielor secolului al XVIII-lea, al revolutiei de la 1848, unde un loc central il ocupa Cronica regimentului de granita nr. 13. Redactata de capitanul Carol Schwab, aceasta cronica reprezinta o dovada incontestabila a prezentei granicerilor banateni la campaniile militare din vremea revolutiei si a lui Napoleon Bonaparte, document intens valorificat de specialistii din Muzeu.  Colectia de carti postale trimise de pe fronturile  primului razboi mondial, completeaza acest segment important al istoriei Banatului.

In ceea ce priveste istoria culturii, setul de programe, afise de teatru si cinematograf, ale Reuniunilor de cantari si muzica, Teatrului din Oravita, corurilor si fanfarelor din Banat, documente ale asociatiilor si societatilor diferitelor etnii, releva caracterul multinational si comunicarea interculturala, specifica Banatului de Munte. Ele se constituie intr-o bogata informatie arhivistica pentru evidentierea rolului pe care aceste manifestari si aceste institutii, l-au avut in afirmarea culturii din perspectiva proprie si intretinerea unui dialog permanent pe taramul creativitatii, instruirii si cunoasterii.

Un grup important de documente, achizitionat in ultimii ani, se refera la descrieri ale localitatilor din Banat, importanta sursa de informatie privind istoria secolul al XIX-lea, descrieri reprezentand raspunsuri ale notarilor la chestionarul din 1859, emis de autoritatile austriece, sub numele Etnographisch-topographisch beschreibung des Serb-Banat Landesgebiet.

Se remarca astfel colectia de documente ale Institutului Social Banat-Crisana fondat la Timisoara in 1932, documente apartinand Comunitatii de Avere, si nu in ultimul rand insemnari ale unor personalitati ca generalul Ion Dragalina si invatatorul Pavel Jumanca.