Brățări de sticlă din mormintele medievale de la Cuptoare-Sfogea.

Piesele propuse pentru a fi expuse în luna octombrie 2021 la Muzeul Banatului Montan din Reșița în cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” sunt 4 brățări de sticlă descoperite în mormintele din necropola medievală de la Cuptoare-Sfogea în timpul campaniilor de săpături efectuate între anii 1976-1982 și 1983-1985. De-a lungul întregii perioade de investigare au fost descoperite peste 300 de morminte de inhumație din care a rezultat un bogat inventar cuprinzând monede și un mare număr de podoabe împărțite în trei categorii: podoabe de cap și gât, podoabe pentru brațe și podoabe pentru mâini. Atrage atenția varietatea materialelor din care au fost confecționate aceste podoabe, de la argint aurit cu pietre semiprețioase, argint, bronz, cupru, la sticlă, lut sau os. Descoperirile monetare au oferit câteva repere pentru datarea mormintelor cu inventar și a obiectelor de podoabă, precum și încadrarea cronologică relativ exactă a duratei de funcționare a necropolei, una din cele mai mari și mai importante necropole medievale a Banatului. Astfel, determinarea cronologică a lotului de monede bizantine, sârbești și maghiare descoperite la Cuptoare probează că ele acoperă o perioadă mai mare de două secole, de la sfârșitul secolului al XII-lea și până în veacul al XIV-lea. Necropola medievală de la Cuptoare atestă astfel existența unei așezări ale cărei începuturi

pot fi stabilite în a doua jumătate a secolului al XII-lea, cu o dăinuire care poate fi urmărită până la atestarea sa în izvoarele scrise din veacul al XV-lea, ca așezare integrată districtului românesc privilegiat al Mehadiei.

În ceea ce privește cele patru piese alese pentru a fi expuse, ele fac parte dintr-un lot de 15 brățări găsite întregi, realizate din sticlă colorată (neagră, albastru închis, verde deschis etc.) având secțiuni circulare, ovale sau rectangulare, cu diametrele exterioare variind între 6,2 și 7,2 cm. Fasonarea brățărilor s-a făcut prin tragere la cald, capetele pieselor fiind de regulă suprapuse. Două dintre ele au aplicate unul sau două fire subțiri de sticlă de culoare roșie, altele prezintă caneluri, în timp ce o parte dintre brățări au corpul neted. Brățările de sticlă din spațiul Banatului montan se integrează unui curent cultural de sorginte bizantină, detectabil în spațiul balcanic și al Dunării de Jos apusene încă din veacul al XI-lea, cu maxima difuziune în secolele XII-XIII. Podoabe asemănătoare din punctul de vedere al formei, culorilor și decorului se întâlnesc în vecinătatea sudică a Banatului, în inventarul unor necropole medievale din Serbia, Bulgaria sau Macedonia, și mai puțin în spațiul Dunării de Jos răsăritene. Privite în contextul general al inventarului funerar al necropolei, brățările de sticlă de la Cuptoare-Sfogea pot fi atribuite cronologic intervalului de timp cuprins între finalul secolului al XII-lea și secolul al XIII-lea. Ca amprentă culturală, piesele au provenit, probabil, dintr-unul din centrele de producție de la sud de Dunăre; ele se alătură astfel altor piese de podoabă de factură ori influență bizantină venite din spațiul balcanic și difuzate în arealul actual al Banatului, cum ar fi tezaurul de la Macoviște, inelele și cerceii din necropola de la Ilidia, precum și celelalte podoabe din mormintele de la Cuptoare-Sfogea sau din zona Mehadiei.

Dr. Ligia Boldea, conserv. Claudia Tudorescu

Bibliografie:

Ilie Uzum, „Considerații pe marginea cercetărilor din anii 1983-1985 în necropola feudală timpurie de la Cuptoare-Sfogea (com. Cornea, județul Caraș-Severin)”, în Banatica¸ 9 (1987), 281-315.
Dumitru Țeicu, „Cîteva considerații pe marginea unor podoabe medievale”, în Acta Musei Napocensis, XVIII (1981), 491-500.
Silviu Oța, „Piese de orfevrărie de tradiție bizantină în spațiul nord-dunărean (secolul al XI-lea-începutul secolului al XIII-lea), în vol. Între stepă și imperiu. Studii în onoarea lui Radu Harhoiu, ed. Andrei Măgureanu, Erwin Gáll, București (2010), 403-433.