^Start

foto1 foto2 foto3 foto4 foto5


Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede

Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese

Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare

Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese

Program vizitare: Luni - Sâmbătă, 09:00 - 17:00

Vizitatori

Azi
Saptamana asta
Luna asta
Total
697
13644
10223
4705831

# în secțiunea "Biblioteca electronică" puteți citi online publicațiile noastre

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Obiectul lunii

Urna funerară de la Liubcova - Țiglărie.

Obiectul lunii ianuarie 2022 la Muzeul Banatului Montan

În toate epocile istorice, în cazul morții unui individ, colectivitatea umană din care făcea partea se confrunta cu un aspect al cărui finalizare instituie, în timp, un sistem complex de practici privind modul de tratare a defunctului (înhumare, ardere etc.), lucruri ce definesc și reprezintă ritul funerar practicat de comunitate.

Pornind de la aceasta, propunem pentru obiectul lunii o urnă funerară, descoperită în cadrul cercetărilor arheologice ale necropolei de la Liubcova – Țiglărie. Urna provine din unul dintre cele 69 de morminte de incinerație cercetate în cadrul necropolei, încadrată cronologic Culturii Gârla-Mare. Zona Liubcovei a fost îndelung cercetată din punct de vedere arheologic, fiind identificate numeroase dovezi legate de diferitele manifestări ale civilizațiilor preistorice și antice.

Zinc tipografic.

Obiectul lunii decembrie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Litografia (din greaca veche λίθος - litos, piatră + γράφω - grafein, a scrie) este o metodă de tipar utilizând o placă sau o piatră cu o suprafață perfect netedă. Litografia, care înseamnă așadar scriere sau desen pe piatră, se bazează pe relația de respingere dintre ulei și apă. Artistul desenează pe o placă de calcar poroasă (sau o placă de imprimare metalică) cu un mediu gras. O soluție chimică de acid și gumă arabică este apoi aplicată pe suprafață, care fixează imaginea grasă în piatră, stabilind zonele de imagine și non-imagine. În procesul de imprimare, piatra este menținută umedă pe măsură ce cerneala pe bază de ulei este rulată pe suprafață. Imaginea atrage cerneala și respinge apa, în timp ce zonele nedesenate atrag apa și resping cerneala. Piatra este acoperită cu o foaie de hârtie și trecută printr-o presă de tipar de înaltă presiune care transferă desenul pe hârtie. Litografia a fost descoperită de către inventatorul german Alois Senefelder în anul 1796, de atunci ea fiind folosită pentru a imprima un text sau o lucrare artistică pe hârtie sau pe un alt material potrivit.

Un tip distinct de litografie, procesul de zincografie a fost un proces de imprimare planografic care folosea plăci de zinc mai degrabă decât plăci de calcar mai costisitor și mai greoi.

O medalie a Societății de Căi Ferate din Anina din anul 1885.

Obiectul lunii decembrie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Exponatul lunii decembrie la Muzeul Banatului Montan din Reșița constă într-o medalie de bronz realizată în atelierul de turnătorie artistică al Societății de Căi Ferate Anina în anul 1885, obiect care face parte din colecția de numismatică a muzeului. Piesa prezintă următoarele caracteristici: Avers: central, stema mijlocie maghiară timbrată de coroană (reprezentare în relief înalt); fără legendă. Revers: central, simbolul căilor ferate (roată de tren cu aripi și mănunchi de fulgere), în spate, raze; în partea de sus, simbolul minier (două unelte încrucișate), deasupra, literele AVT (inițialele de la Aninai Vasút Társaság – Societatea de Căi Ferate Anina), în partea de jos, legenda semicirculară: ANINA 1885 OKT.10. D = 74 mm, G = 199,3 g.

Deşi începuturile mineritului şi metalurgiei în Banat sunt atestate încă din antichitate, aceste activităţi vor intra într-o fază de dezvoltare modernă odată cu cel de-al treilea deceniu al secolului al XVIII-lea când Banatul a fost încorporat Imperiului Habsburgic ca un domeniu al coroanei supus împăratului, o provincie camerală în care nu s-a permis existenţa proprietăţii private asupra marilor moşii, după cum nu a fost acceptată niciun fel de suzeranitate particulară laică sau ecleziastică. Primele activităţi industriale s-au concentrat în secolul al XVIII-lea şi în prima jumătate a secolului al XIX-lea pe exploatarea resurselor subsolului bănăţean, în principal a zăcămintelor de metale feroase, neferoase şi cărbune, ceea ce a determinat o intensă activitate minieră şi metalurgică.

Estetica unui crepuscul.

Obiectul lunii noiembrie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Obiectul lunii noiembrie este o Mapa de corespondență datând din 1899, un exemplar rar, prin frumusețea și atenția detaliului. Aparține cu siguranță unui atelier al Imperiului austro-ungar, cu autor necunoscut însă. Erau multe atelierele care la sfârșitul sec. al XIX-lea se întreceau să redea eleganța și să etaleze frumosul celor mai comune obiecte, fie că era vorba de casă, birou, ateliere de lucru. Era o grijă specială acordată formei de prezentare, tipică perioadei de liberalizare culturală, manifestată pregnant în universul multinațional și cosmopolit al Imperiului.

Artă vânătorească - cornul de cerb pentru praf de pușcă.

Obiectul lunii octombrie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Vânătoarea s-a metamorfozat de-a lungul timpului din necesitate în pasiune, devenind deseori parte a mondenului masculin. Perfecționarea metodelor și a echipamentelor de vânătoarea a plasat ființa umană în vârful lanțului trofic, transformând omul într-unul dintre cei mai eficienți vânători.

Primele accesorii pentru praful de pușcă au fost sesizate la trupele germane Lansknecht încă de la sfârșitul secolului al XV-lea – începutul secolului al XVI-lea. Acestea erau confecționate din lemn cu aspect de semisferă sau din os sculptat sub formă sferică, având grosimea de 6-8 cm.

Partidele de vânătoare, organizate riguros, deseori spre divertismentul celor avuți, aveau ca scop, în cele mai dese cazuri, capturarea căpriorului

Luna septembrie-luna pompierului.

Obiectul lunii septembrie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Obiectul lunii septembrie la Muzeul Banatului Montan Reșița este reprezentat de un costum de pompier format din veston, pantalon și caschetă. Costumul are culoare bleumarin, cu inserții roșii și petlițe asemenea. Cascheta are culoare roşie, cu baretă decorativă aurie metal tunatică având la punctele de inserţie capete de lei în relief, litera P dispusă frontal. Este realizată din alamă prelucrată la cald. Toporul de la costumul de paradă al pompierilor are mâner din lemn lăcuit negru. Corpul toporului este cromat, tăişul ascuţit iar cureaua din piele neagră. Sabia de la costumul de paradă prezintă o lamă din oţel, uşor curbată cu teacă şi apărătoare din alamă, cu ornamente vegetale în relief. Pe mâner este reprezentat vulturul bicefal şi capul zeiţei Atena. Plăsele sunt realizate din sidef alb.

Statueta antropomorfă bicefală de la Zorlențu Mare - Icleliște.

Obiectul lunii august 2022 la Muzeul Banatului Montan

Pentru obiectul lunii august am ales să prezentăm un obiect descoperit în cadrul cercetărilor arheologice din județul nostru și care face parte din categoria obiectelor ce descriu viața spirituală a comunităților preistorice. Este vorba despre statueta antropomorfă bicefală descoperită în cadrul săpăturile arheologice de la Zorlențu Mare –Icleliște.

Cercetările arheologice de la Zorlențul Mare reprezintă una din cele mai importante săpături arheologice din Banat, iar în cadrul acestei stațiuni neolitice au fost descoperite un număr mare de idoli și amulete. Bogăția materialului descoperit aici a făcut posibilă realizarea tipologiei plasticii culturii Vinča din Banat.
Idolii sunt reprezentări antropomorfe ale unor divinități, zeități, iar pentru religiile politeiste, acestea reprezintă obiecte de cult religios. Plastica neolitică simbolizează manifestări magico-religioase, însă în același timp reprezintă și expresii ale unor înclinații artistice. În Banat, pentru cultura Vinča, evoluția plasticii se încadrează în contextul general, însă dezvoltă într-o maniere proprie anumite elemente individuale.
Idolul dublu de la Zorlențu Mare a fost descoperit în cadrul campaniilor

Locomotivă de tip 1E (seria 150.000).

Obiectul lunii iulie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Obiectul lunii iulie îl reprezintă o schiță tehnică a locomotivei de tip 1E (seria 150.000) fabricată în anul 1955 la Combinatul Metalurgic Reșița. Locomotivele din seria 150.000 au fost realizate după modelului german DR 50 căruia i s-au adus multiple îmbunătăţiri. La momentul dării în exploatare, au reprezentat tipul de bază cel mai modern utilizat de C.F.R.

Având distribuţie Heusinger, frână automată Knorr, injector de apă Friedmann şi ardere mixtă cărbune-păcură, locomotivele au fost dotate, după 1959, şi cu termosifon şi evacuare dublă Kylchap.
Între 1946 şi 1961, Reşiţa a fabricat 261 de astfel de locomotive.

Fotografie (tip carte poștală) cu numărul de inventar 12717.

Obiectul lunii iunie 2022 la Muzeul Banatului Montan

Fotografie (tip carte poștală) cu numărul de inventar 12717, reprezentându-i pe regele Ferdinand I și pe regina Maria la Reșița, prezenți la botezarea primei locomotive produse în oraș, la Uzinele UDR, după integrarea Banatului în cadrul României Mari. După cum se poate observa, locomotiva poartă numărul 50243, fiind numită „Regele Ferdinand” în onoarea suveranului. Era un tip de locomotivă pentru linii cu ecartament normal, construită după proiectul german G10, fiind produsă în orașul de pe valea Bârzavei începând cu anul 1926. Vizita suveranului a avut loc în 10 iunie 1926, iar în 14 septembrie locomotiva a fost dată în folosință în cadrul Căilor Ferate Române.

Un lot din Tezaurul monetar roman târziu de la Moldova Nouă – Dealul Curcubăta (sec. IV p. Chr.).

Obiectul lunii mai 2022 la Muzeul Banatului Montan

Colecția de Numismatică a Muzeului Banatului Montan din Reșița adăpostește patru tezaure monetare de epocă romană târzie, ce însumează peste 10 000 de piese provenite din arealul sudic al Banatului Montan, încadrate cronologic în veacul al IV-lea p. Chr. În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” propunem spre expunere un lot de 50 de piese – folles care fac parte din tezaurul monetar de la Moldova Nouă – dealul Curcubăta, descoperit întâmplător în vara anului 1996, în timpul unor lucrări de amenajare de pe traiectul barajul Tisa-Potoc – Stația de flotație. S-a apreciat că tezaurul a fost ascuns în grohotișul de pe dealul Curcubăta, la cca. 500 m de barajul Tisa-Potoc, fiind adus la suprafață și împrăștiat pe o suprafață destul de mare de alunecările de teren și torentele de apă. Prin cercetările de teren, dar și prin recuperarea monedelor păstrate de muncitori, numărul pieselor componente ale acestui tezaur a ajuns până acum la 746 de monede, dintre care 673 de monede sunt păstrate la muzeul reșițean, 67 monede la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș și 6 monede la Muzeul Național al Banatului din Timișoara.

Volume publicate
Banatica
Vanzare de carte