Piese prelucrate din os provenite din așezarea neolitică de la Gornea – Căunița de Sus.

Cercetările arheologice ale așezărilor neo-eneolitice de pe teritoriul țării noastre (dar și cele din alte țări) au evidențiat faptul că în ansamblul de activități ale omului preistoric se regăsește și meșteșugul prelucrării osului și cornului. Încă de când omul a simțit nevoia făuririi de unelte, materia primă de origine animală a reprezentat una dintre cele mai la îndemână pentru confecționarea de unelte, podoabe, arme și alte tipuri de obiecte de uz curent.

Cărămidă Romană inscripționată.

Exponatul lunii iulie este reprezentat de o cărămidă romană de tip Lydion inscripționată în limba latină cu scriere cursivă. Cărămida datează din secolul al IV-lea (300-376 p. Chr.) și a fost descoperită de către Nicolae Gudea în anul 1973, în poziție secundară, în zidul turnului Sud-Vestic al fortificației de tip quadriburgium din proximitatea satului Gornea, comuna Sichevița, județul Caraș-Severin.

Scrierea a fost realizată pe 11 rânduri cu un obiect ascuțit, probabil stylus, anterior arderii cărămizii. Textul, care în literatura de specialitate a cunoscut mai multe lecturi și interpretări, este următorul:

Șiraguri de mărgele din mormintele medievale de la Cuptoare-Sfogea.

Necropola medievală de la Cuptoare (com. Cornea, jud. Caraș-Severin), una din cele mai mari și mai importante necropole medievale din Banat, este amplasată pe culmea dealului Sfogea, în extremitatea sud-estică a depresiunii Mehadica, pe culoarul Timiș-Cerna. Între anii 1976 și 1986 aici au fost organizate o serie de săpături arheologice sistematice care au scos la lumină peste 300 de morminte de inhumație din care a rezultat un inventar bogat, ce cuprinde în jur de 130 de piese de podoabă, împărțite în trei categorii: podoabe de cap și gât, podoabe pentru brațe și podoabe pentru mâini, confecționate din materiale diverse (argint aurit cu pietre semiprețioase, argint, bronz, cupru, sticlă, lut, scoici sau os). Pe baza descoperirilor monetare, mormintele cu inventar și obiectele de podoabă au putut fi încadrate cronologic între secolele XII-XV.

În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu”, ne-am propus ca în luna iunie a anului 2023 să prezentăm patru șiraguri de mărgele descoperite în câteva din mormintele necropolei, ale căror piese se disting prin formă și compoziție. Ele au aparținut unor defuncți situați în morminte diferite și au fost recuperate, de regulă, din zona capului. Se remarcă în primul rând diversitatea formelor, de la mărgele sferice aplatizate, la mărgele tubulare, discoidale, cilindrice sau bitronconice, care înlătură monotonia și crează o anumită vibrație în vizualizarea șiragurilor. Materialele din care sunt confecționate piesele variază, de la pastă de sticlă turnată de culoare verde, portocalie sau albastră, la lut maro sau negru, alături de care au fost găsite și scoici kauri. Corpul mărgelelor este în mare parte decorat, fie cu motive liniare pictate cu pastă albă și galbenă, fie cu caneluri sau linii în zig-zag.

Mic tezaur monetar.

Muzeele de regulă sunt apreciate pe baza originalității expozițiilor dar și a colecțiilor existente. Mai puțin cunoscut este faptul că aceste colecții sunt rezultatul multor ani de cercetări pe șantierele arheologice, căutării pe teren, achizițiilor și donațiilor. Este un proces deosebit de complex mai puțin vizibil pentru public care necesită parcurgerea de etape succesive, profesionalism și dăruire. O asemenea donație o reprezintă un ansamblu de monede, un mic tezaur monetar compus din 18 monede de argint în stare foarte bună, emise pentru România în perioada 1883-1944 în timpul regilor Carol I și Mihai I, tezaur care constituie „obiectul lunii mai” la Muzeul Banatului Montan.

Monarhia în România a fost reprezentată de câteva nume celebre de regi, primul fiind Carol I. Provenind dintr-o celebră familie nobiliară germană Hohenzollern-Sigmaringen, Carol I a fost încoronat ca rege la 1881, dovedindu-se o personalitate marcantă a vieții politice europene, de numele său legându-se un eveniment istoric deosebit: obținerea independenței României. Totodată regele și-a pus amprenta asupra evoluției moderne a statului român, multe dintre realizările în cei peste 45 de ani de domnie ridicând prestigiul României în Europa.

Muzeul Banatului Montan în colaborare cu Filiala Reşiţa a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Primăria Reşiţa vă invită să luaţi parte la vernisajul expoziţiei colective „50 DE ANI DE ARTĂ PLASTICĂ REŞIŢEANĂ” care va avea loc sâmbătă, 16 septembrie, ora 17.00 la sediul instituției. Vernisajul va avea loc cu participarea Consiliului Director al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Mișcarea artistică profesionistă de la Reșița își are începuturile în anii 70 ai veacului trecut. Când aici au fost repartizați o serie de absolvenți ai institutelor de artă de la Cluj, București și Iași. Aceștia au venit cu un suflu nou în mișcarea artistică a orașului.

Astfel, în 1976 se înființează prima galerie de artă sub numele de Paleta. În 1980, în cel mai tânăr cartier al orașului se pun bazele galeriei Agora în spațiul în care ființează și astăzi. În anul 1997 Filiala UAP Reșița este trecută în Registrul Persoanelor Juridice al Tribunalului Caraș-Severin. În spațiul galeriei Agora au avut loc de-a lungul vremii vernisaje ale unor expoziții de pictură, grafică, sculptură, tapiserie, artă fotografică cu artiști din țară și din străinătate. Filiala UAP Reșița s-a implicat major în organizarea Saloanelor internaționale de artă plastică în anii 1997, 1998 și 1999, fapt care a adus la Reșița numeroși artiști din Serbia, Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova, promovând astfel și orașul ca unul de importanță națională în domeniul artistic. Muzeul Banatului Montan este principalul pol cultural al orașului prin organizarea și găzduirea a numeroase expoziții de arte vizuale.

Ediția 2023 a Festivalului de Film Românesc Banatul Montan, eveniment de promovare a cinematografiei naționale, se derulează la Reșița, în curtea Muzeului Banatului Montan, în perioada 6-9 septembrie 2023.

Organizat de Uniunea Autorilor Români de Film (UARF) în parteneriat cu Consiliul Județean Caraș-Severin și Muzeul Banatului Montan, Reșița sub motto-ul „Filmul face istorie”, evenimentul propune publicului reșițean să vizioneze unele dintre cele mai valoroase filme românești, în fiecare seară începând cu ora 20.00 în curtea muzeului din Bulevardul Republicii, nr. 10. Intrarea este liberă.

Rețeaua Națională a Muzeelor din România organizează în acest an prima ediție a Nopții Muzeelor la Sate, eveniment care se desfășoară sâmbătă, 2 septembrie 2023. Astfel, participă peste 100 de muzee rurale din toate județele țării. Patrimoniul mobil din mediul rural este mai puțin explorat, mai puțin cunoscut însă cu potențial magnific de valorificare a culturii tradiționale. Așadar, scopul acestui eveniment este de a dinamiza viața culturală rurală dar și de a evidenția poveștile acestor muzee.

Muzeul Banatului Montan invită publicul marți, 4 iulie, la ora 18.00 la vernisajul expoziției Undeva în timp, dublat de lansarea catalogului expoziţiei în prezența artistei Florica Prevenda. Pe 5 iulie, la ora 17.00 va avea loc o discuție moderată de criticul Ion Bogdan Lefter, ediţie specială a ”Cafenelei critice” la Gărâna.

Este cea de-a doua etapă a unui proiect itinerant, care s-a desfășurat la Muzeul de Artă din Constanța. Expoziția, care s-a bucurat de un real succes, a fost vizitată de peste 2500 de vizitatori, inclusiv cu prilejul Nopții Europene a Muzeelor. Publicul este invitat să ia parte la o experiență senzorială cu totul ieșită din comun, prin care artista ne împărtășește trăirile sale, legate de un timp și un loc uitate de lume: copilăria sa, petrecută într-un sat din inima vastei câmpii a Bărăganului. Familia artistei, a fost strămutată de două ori, prima dată în Banat, apoi la Dor Mărunt, în Bărăgan. Iată de ce, proiectul reface drumul invers, într-un demers recuperator și reparator.

Florica Prevenda este născută la Dor Mărunt. Exponent al generației sale, artista a expus de-a lungul timpului în galerii din New York, Londra, Bruxelles, Milano, Salonic, Cracovia, Rotterdam, Bonn, Tirana, dar și în țară, la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, la Muzeul Național de Artă al României București, la Muzeul de Artă Timișoara, precum și în galerii private din țară și din străinătate.

Joi, 29 iunie, de la ora 18, vă invităm la Muzeul Banatului Montan, la un tur ghidat și mai apoi la finisajul expoziției „Journey - Steps & Traces”, expoziție ce reprezintă cel de-al optulea demers plastic semnat Maia Truțulescu.