Banatica. Parcurs istoriografic

english version

 

Momentul genezei revistei Banatica se plaseaza în anul 1971. A fost o perioada de deschidere pentru cercetarea stiintifica muzeala, pentru ca în aceeasi vreme au aparut reviste la muzeele din Timisoara, Oradea si la altele. Se relua astfel în România o mai veche traditie si, pe de-alta parte, cercetarea stiintifica în muzeele românesti îmbraca o forma institutionalizata, promovata prin intermediul anuarelor editate. Revista Banatica, din anul 1971, de-a lungul întregii perioade comuniste si pâna la momentul actual, si-a pastrat formatul si numele, cu o aparitie regulata si permanenta de-a lungul celor patru decenii, ceea ce confera publicatiei respectabilitate.

În absenta unui centru universitar si academic la Timisoara al cercetarii istorice, apropierea fireasca a muzeului din Resita s-a facut catre scoala istorica clujeana. Astfel, cel dintâi numar al Banaticii aparea în anul 1971 sub înaltul patronaj stiintific al istoricului si profesorului Constantin Daicoviciu. El a publicat în deschiderea revistei un articol program ce încerca sa defineasca prioritatile în cercetarea arheologica a Banatului si caile de urmat în aceasta privinta (Banatica, I, 1971, p. 11-15). Alaturi de reputatul învatat clujean, cu origini în Cavaranul din Banat, se regaseau mai tinerii istorici Costin Fenesan si Volker Wollmann de la institutul de Istorie si Arheologie din Cluj. Cooptarea în consiliul stiintific al Banaticii, începând cu al doilea numar editat în anul 1973, a marelui istoric al antichitatii romane I. I. Rusu a conferit de la bun început un statut stiintific social si vizibilitate în peisajul publicisticii istorice din România. Secretariatul de redactie, asigurat pâna în anul 1980 de Volker Wollmann, a mentinut Banatica în standardele de performanta stiintifica. Comitetul editorial al revistei a fost format din Ilie Uzum, Ioan Popa, Vasile M. Zaberca, Marian Guma si Gh. Lazarovici pâna în anul 1989. Activitatea editoriala a muzeului si, implicit, a revistei Banatica, aflata într-un con de umbra în ultimii ani ai deceniului al noualea al secolului trecut, a cunoscut un reviriment imediat dupa anul 1990. S-a asigurat o continuitate de nume, de format si de reflectare a problemelor istoriografice ale provinciei banatene, într-o perioada marcata de profunde si radicale schimbari, vizibile la celelalte reviste istorice din provincie. Deschiderea catre cercetarea istorica nationala si europeana au fost evidente în forma si fondul revistei. Cooptarea în Consiliul stiintific al Banaticii a unor reputati învatati istorici de la Cluj, Iasi, Novi Sad si Graz marcheaza în planul formal tendinta politicii editoriale a revistei de ancorare în structurile istorice specifice zonei central si sud-est europene. Tematica revistei Banatica din anii 1991 si 1993 ilustreaza poate cel mai bine aceasta deschidere europeana, pentru ca atunci s-au publicat lucrarile unor conferinte stiintifice internationale consacrate civilizatiei neolitice a culturii Vinta si, respectiv, a conferintei pe tema relatiilor traco-illiro-heladice. Revista Banatica, din aceasta perspectiva a tendintei de integrare în cercetarea istorica europeana imediat dupa 1990, a fost un deschizator de drumuri în peisajul istoriografic al provinciei banatene.

Demersurile pentru omagierea istoricilor de prestigiu ai provinciei si a celor cu contributii majore la istoria nationala în paginile revistei Banatica ori în volume separate au constituit o preocupare programatica a politicii editoriale pe care am promovat-o imediat dupa anul 1990. Volumul al XVI-lea din anul 2003 a fost consacrat profesorului Gheorghe Lazarovici la împlinirea vârstei de 60 de ani, asa cum cel de-al douazecilea volum din 2010 a fost închinat profesorului Doru Radosav, iar cel din anul 2012 omagiaza activitatea istorica a profesorului Nicolae Bocsan. Tematica revistei Banatica, în cele patru decenii de editari, a vizat probleme de arheologie specifice provinciei, de istorie, istoriografie si imagologie. Forta de cercetare umana din muzeu implicata în cercetarea preistoriei Banatului, dar si din alte centre universitare, au conferit o pondere importanta problemelor specifice preistoriei Banatului în sumarul anuarelor, a provinciei ramasa, de altfel, pâna atunci în afara preocuparilor românesti de cercetare. Regasim, de la cele dintâi numere, studii consacrate civilizatiei neolitice din Banat. Problemele specifice neoliticului, locuiri, piese de cult, sanctuarele neolitice, economie animaliera vor fi reluate periodic în paginile Banaticii (Banatica, 3, 1975, p. 7-24; Banatica, 5, 1977, p. 69-103; Banatica, 9, 1987, p. 13-25; 43-45). Epoca bronzului, cu chestiuni de arheologie funerara, metalurgia bronzului, fortificatiile de pamânt, a retinut atentia cercetatorilor în studii punctuale ori de sinteza pentru aceasta perioada (Banatica, 3, 1975, p. 33-48; 49-61; Banatica, 4, 1977, p. 69-103; Banatica 5, 1979, p. 71-105; Banatica, 20/1, 2010, p. 67-125). Investigatiile cu privire la epoca fierului în Banat, asezarile si fortificatiile din Clisura Dunarii au fost publicate prompt în paginile revistei, asigurând o difuziune în mediul academic (Banatica, 5, 1977, p. 69-103; Banatica, 9, 1987, p. 199-218). Preocuparile privind arheologia epocii romane, aparute în paginile Banaticii, au venit dinspre centrele universitare de la Timisoara si Cluj. S-au publicat aici cercetsrile din castrele de la Mehadia, Pojejena, Varadia, dar si chestiuni legate de drumurile romane din Banat, cultele orientale prezente în provincie, alte aspecte ale civilizatiei romane (Banatica, 5, 1977, p. 135-161; Banatica, 3, 1975, p. 61-73; 85-89; Banatica, 17, 2005, p. 201-211; Banatica, 18, 2008, p. 75-77). Chestiunile de arheologie medievalase regasesc târziu si timid în paginile revistei. Acestea s-au oprit asupra arheologiei funerare cu cercetarile punctuale de la Cuptoare, arheologia asezarilor de la Gornea si a monumentelor de cult medievale (Banatica, 9, 1987, p. 281-314; Banatica, 10, 1990, p. 205-237; 267-279; Banatica, 17, 2005, p. 275-287; Banatica, 20/1, 2010, p. 255-267).

Istoria medievala a Banatului a fost abordata în paginile revistei prin studii consacrate institutiilor medievale ale provinciei si elitelor românesti, dar se regasesc si preocupari de istorie sociala. Asa cum era si firesc problema familiilor nobiliare românesti a preocupat constant si consistent cercetarea (Banatica, 17, 2005, p. 307-322; 323-355; Banatica, 16/2, 2003, p. 7-18; Banatica, 18, 2008, p. 269-295; Banatica 19, 2009, p. 77-93; Banatica, 20/2, 2010, p. 21-47; 77-95). Banatul în secolul al XVIII-lea s-a bucurat de atentia staruitoare a cercetarii prin prisma problemelor legate de minerit si metalurgie (Banatica, 4, 1977, p. 245-247; 269-285; Banatica, 5, 1979, p. 297-314; Banatica, 21, 2011, p. 129-161). Aceleasi chestiuni de istorie economica din secolul al XIX-lea au fost analizate punctual în paginile revistei. Se regasesc si abordari de istorie confesionala, de istorie institutionala a Bisericii Ortodoxe Române în secolul al XIX-lea.

Istoria recenta a provinciei a fost abordata printr-o angulatie diferita în cele doua momente ale aparitiei publicatiei, demarcate de anul 1989. Regasim teme legate de colectivizarea Banatului, de nationalizarea industriei, rezistenta anticomunista, deportarea în Baragan ori a etnicilor germani în URSS (Banatica, 16/2, 2003, p. 371-394; 303-328; Banatica, 18, 2008, p. 459-464; 465-491; Banatica, 20/2, 2010, p. 297-304). Interferente ale ideologiei în scrisul istoric, un limbaj specific, au ocupat un spatiu restrâns si în perioada cenzurii ideologice.

Evolutia scrisului istoric din Banat, pendularea între identitatile nationale si multiculturalismul provinciei nu au lipsit din abordarile promovate de revista Banatica.

Aparitia permanenta timp de patru decenii, pastrarea unui anumit format si a numelui revistei, promovarea consecventa a identitatii istorice a provinciei confera, în opinia noastra, un loc binemeritat între periodicele de istorie ale Banatului.

 

 

Banatica. A historical itinerary


It was in 1971 that the review Banatica came into live. It was an open time for the museum scientific research as in the same period similar reviews were published by Timisoara, Oradea and other museums. A former tradition in Romania was so resumed on the one hand and, on the other hand the scientific research within the Romanian museums took an official shape to be promoted by those published year-books. Banatica review has kept its name and format since 1971 all along the communist era till nowadays, as well as its regular and perpetual publishing rhythm within the four decades – which is to make it a respectable publication.

For lack of a university and academic center for historical researches in Timisoara, the museum of Resita brought naturally together with the historical school of Cluj. So, the first issue of Banatica in 1971 was under the high scientific patronage of historian and Professor Constantin Daicoviciu. He published a leading article there trying to define the Banat archaeological researching priorities and how to develop them (Banatica, I, 1971, p. 11-15). Alongside of the famous scholar of Cluj, originated from Cavaran in the Banat, there were the younger historians Costin Fenesan and Volker Wollmann from the History and Archaeology Institute Cluj. Beginning with the second issue, in 1973, the scientific board of Banatica included the great historian of Roman antiquity I. I. Rusu, and that was to give the review a scientific status and visibility within the Romanian historical publications. The editorial secretaryship which was served by Volker Wollmann till 1980 kept Banatica at the scientific standards of performance. The editorial board included Ilie Uzum, Ioan Popa, Vasile M. Zaberca, Marian Guma, Gh. Lazarovici until 1989. The museum editorial work and, implicitly, the review Banatica had been put into the shadow the ninth decade of the past century last years, but it had a sudden change directly after 1990. The review name and format continuity as well as the policy of the Banat province history reflecting in have been ensured in a time of deep and radical changes which used to be visible in the case of the other historical reviews of the province. The review opening towards the national and European historical research has been an obvious one within the review substance and aspect. By co-opting some reputed historians from Cluj, Iasi, Novi Sad and Graz in the Banatica scientific Collegium the review underlines in a formal perspective its editorial policy to enter the specific historical structures of the Central and south-eastern Europe. The review themes in 1991 and 1993 are the best proves perhaps for such a European opening as some scientific international conferences works were published that time, on Vinta Neolithic civilization and on Thracian-Illyrian-Hellenic relations, respectively. As a result of that perspective of fitting in the European historical research immediately after 1990 we may say that Banatica opened a new track within the field in the Banat province.

Approaches in order to praise the province prestigious historians or those ones with a major contribution to the national history in Banatica or in individual volumes were a programmatic editorial policy concern after 1990. The 16th volume (2003) was dedicated to Professor Gheorghe Lazarovici at his 60 years old celebration, the 20th one (2010) to Professor Doru Radosav, and that one published in 2010 came to praise Professor Nicolae Bocsan’s historical activity. The themes of Banatica review along the four decades aimed at the province specific archaeology, history, historiography and imagology. The museum human resources to research the Banat pre-history, but also forces coming from other university centers granted the Banat specific pre-history problems an important weight within the year-books contents, the province having been otherwise barred till then in the Romanian researching concerns. From the first issues there were published studies on the Banat Neolithic civilization. The Neolithic essential problems, settlements, objects of cult, Neolithic sanctuaries, and animal economy had to be recurrently published in Banatica (Banatica, 3, 1975, p. 7-24; Banatica, 5, 1977, p. 69-103; Banatica, 9, 1987, p. 13-25; 43-45). The Bronze Age concerning the funerary archaeology, bronze metallurgy, or the ground fortifications seized the researchers’ attention in punctual or synthetic studies on that age (Banatica, 3, 1975, p. 33-48; 49-61; Banatica, 4, 1977, p. 69-103; Banatica, 5, 1979, p. 71-105; Banatica, 20/1, 2010, p. 67-125). The investigation on the Iron Age in the Banat, settlements and fortifications from the Danube Clisura were promptly published in the review so that they were spread in the academic milieu (Banatica, 5, 1977, p. 69-103; Banatica, 9, 1987, p. 199-218). The concerns regarding the Roman archaeology came in Banatica from Timisoara and Cluj university centers. There were published researches on Mehadia, Pojejena and Varadia Roman camps, but also questions on the Roman routes in the Banat or other aspects concerning the Roman civilization (Banatica, 5, 1977, p. 135-161; Banatica, 3, 1975, p. 61-73; 85-89; Banatica, 17, 2005, p. 201-211; Banatica, 18, 2008, p. 75-77). Medieval archaeology questions are to be later and timidly found within the review pages. They were related to the funerary archaeology with punctual researches at Cuptoare, at Gornea settlements archaeology and medieval monuments of cult (Banatica, 9, 1987, p. 281-314; Banatica, 10, 1990, p. 205-237; 267-279; Banatica, 17, 2005, p. 275-287; Banatica, 20/1, 2010, p. 255-267).

The Banat medieval history was tackled in the review pages through studies on the medieval institutions and the Romanian elites in the province, but also problems of social history are published in the review. The question of the Romanian noble families constantly and substantially concerned the researching development (Banatica, 17, 2005, p. 307-322; 323-355; Banatica, 16, 2, 2003, p. 7-18; Banatica, 18, 2008, p. 269-295; Banatica, 19, 2009, p. 77-93; Banatica, 20/2, 2010, p. 21-47; 77-95). The 18th century Banat was the object of a tenacious attention of researching through problems related to mining and metallurgy (Banatica, 4, 1977, p. 245-247; 269-285; Banatica, 5, 1979, p. 297-314; Banatica, 21, 2011, p. 129-161). The same questions belonging to the economic history of the 19th century were punctually analyzed in the review pages. Approaches of confessional history or of the Romanian Orthodox Church institutions in the 19th century were also published in Banatica.

The recent history of the province had been tackled through different angles within the two moments of the review editing that 1990 delimited. We could find themes on the Banat agriculture collectivization, on the industry nationalization, anti-communism resistance, deportation in the Baragan, or the German ethnic population deportation in the former U.S.S.R. (Banatica, 16, 2, 2003, p. 371-394; 303-328; Banatica, 18, 2008, p. 459-464; 465-491; Banatica, 20/2, 2010, p. 297-304). Ideological interfering in the history writing, a definite language absorbed a limited space within the review even during the ideological censorship age.

The historic writing developing in the Banat, vacillation between national identities and the province multi-cultural shape did not fail to come in approaches promoted by Banatica.

In our opinion the four decades constant editing, a certain format and the review name keeping, and the province historical identity promoting grant Banatica a well-deserved place among the Banat historical journals.

 

Tehnic/Technical