^Start

foto1 foto2 foto3 foto4 foto5


Colectia numismatica cuprinde 14.500 monede

Colectia de istorie a tehnicii numara 900 piese

Colectia de carte si istoria artei - 300 de exemplare

Colectia de arta populara si etnografie - 1121 de piese

Program vizitare: Luni - Sâmbătă, 09:00 - 17:00

Vizitatori

Azi
Saptamana asta
Luna asta
Total
931
8938
51631
3316156

# în secțiunea "Biblioteca electronică" puteți citi online publicațiile noastre

Powered by Spearhead Software Labs Joomla Facebook Like Button

Obiectul lunii

Începând din 15 iunie 2020, ne redeschidem porţile pentru Dumneavoastră, publicul nostru de care ne-a fost atât de dor.

Pentru a da dovadă de responsabilitate socială, vă precizăm câteva din măsurile de prevenire a infectării cu noul tip de coronavirul SARS-CoV-2 pe care trebuie să le îndepliniţi pentru a ne putea vizita:

  • accesul publicului va fi permis doar în condițiile purtării de mască (medicală/non-medicală) pe toată durata vizitei în muzeu. Pentru a oferi o protecție eficace, masca trebuie să acopere gura și nasul;
  • vizitatorii vor utiliza covoarele cu dezinfectant pentru încălțăminte aflate la intrarea în muzeu;
  • la intrarea în muzeu se va efectua un triaj observațional și nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree);
  • termometrizarea non-contact a vizitatorilor este obligatorie. Persoanele care refuză să le fie verificată temperatura nu vor avea acces în muzeu;
  • vizitatorii își vor dezinfecta mâinile cu dezinfectat pe bază de alcool care va fi pus la dispoziție la intrarea în muzeu;
  • accesul în muzeu se face cu respectarea de către participanți a distanțării de minimum 2 m;
  • respectarea fluxului de vizitare unidirecțional pentru facilitarea menținerii distanței fizice;
  • limitarea vizitei la un interval de timp de 2 ore în muzeu.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi vă aşteptăm cu drag !

Ceasul de buzunar – accesoriu de lux sau utilitate cotidiană.

Obiectul lunii septembrie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Determinarea și identificarea dimensiunii temporale prin mecanisme măsurabile a constituit o preocupare constantă a omenirii. Din zorii istoriei până în proxima contemporaneitate, în universul ceasurilor s-au cunoscut o sumedenie de dispozitive dedicate măsurării timpului. Începând cu egipteni antici, ce identificau momentele zilei cu ajutorul ceasurilor solare, până la tehnologiile actuale ale smart-watch-urilor, ceasurile s-au optimizat lent, înlănțuit, fiecare ajustare a pricinuit descoperirea facilă a celei posterioare.

Apariția ceasului de buzunar datează de la începutul secolului al XVI-lea, atunci când Peter Heinlein, un ceasornicar din Nürnberg, creează primul ceas mecanic portabil de dimensiuni reduse denumit Oul din Nürnberg. Primele prototipuri de acest gen funcționau cu ajutorul a 26 de piese cuprinse într-un mecanism bazat pe un sistem caracterizat prin balans cu ax şi palete denumit Schpindel-uhr.

Apogeul ceasurilor de buzunar se identifică în special cu perioada ArtDeco, când aceste piese au fost frecvent utilizate în special la serate și recepții. Dintre fabricanţii ceasurilor de buzunar s-au remarcat Michael Graz, Peter Garon, Abraham Louis Breguet, Patek Philippe și nu în ultimul rând Georges Ducommun, iar mărcile cele mai apreciate erau considerate a fi Bréguet, Graham, Le Roy & Fils, Longines și Doxa.

Ceasul de buzunar expus ca obiectul lunii face parte din colecția istoria tehnicii din cadrul Muzeului Banatului Montan, Reșița începând cu 1989, prin achiziție de la Bogdan Gheorghe din comuna Carașova, județ Caraș-Severin. Obiectul prezentat este datat din 1906, cu marca Doxa având formă circulară cu diametru 65 mm. În partea frontală,

Placă de bronz.

Obiectul lunii august 2021 la Muzeul Banatului Montan

Banatul secolului al XIX-lea era deja un spațiu prosper, cu o identitate bine conturată rezultată din mixul de populație al colonizărilor tereziene și iozefine, cu majoritatea românească, atât în partea montană, cât și la câmpie. Economia înfloritoare a permis și o bogată activitate culturală, fiecare etnie etalându-și cu mândrie identitatea. Chiar dacă exista un veritabil dialog intercultural, tolerant, diversitatea etno-lingvistică cu specificul său, era o realitate exprimată artistic prin intermediul corurilor, fanfarelor, asociațiilor sportive/culturale, competițiilor, turneelor, adunărilor aniversative, accentuând consecințele politicilor secolului Luminilor, care a făcut din spațiul bănățean o regiune unică.

Obiectul lunii august expus la Muzeul Banatului Montan face parte din colecția istoria tehnicii, este o placă aniversară de bronz pe suport de lemn realizată în anul 1922 cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființarea Reuniunii de Cântări din Reșița. Aniversările erau sub forma spectacolelor unde participau atât membrii asociației respective cât și invitați, peste 20 de coruri, fiecare profitând de momentul respectiv pentru a interpreta în limba proprie creații corale tradiționale sau recente. Placa este inscripționată cu text în limba germană, română și maghiară, limbile vorbite cu precădere în Banat, include numele participanților, al asociațiilor,

Toți oamenii StEG-ului: Albumele Georg Scheda.

Obiectul lunii iulie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Zeci de mii de oameni au contribuit de-a lungul celor 250 de ani de la aprinderea furnalelor la Reşiţa în 3 iulie 1771 la creşterea oraşului. Fiecare dintre ei a fost marcat de unicitatea aventurii pe care a trăit-o putând lăsa măcar o dovadă a acesteia.

Povestea obiectului lunii IULIE la Muzeul Banatului Montan aduce cu sine dovada incontestabilă a unei astfel de aventuri incredibile trăite de Georg Scheda în Banat. Este vorba despre două albume foto unice, bogat ornamentate, elegante, luxoase, adevărate bijuterii realizate în stil eclectic, specific finalului de secol, obiecte decorative extraordinare cu funcţie estetică şi mnemonică deopotrivă.

Albumele au un parcurs propriu: au intrat în colecţia Muzeului înainte de 1989, fiind achiziţionate de la familia Iclozan din Begheiu Mic,

Urnă funerară.

Obiectul lunii iunie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Urna funerară cu numărul de inventar 873 face parte din colecția de arheologie a Muzeului Banatului Montan din Reșița. Locul de proveniență al acesteia este localitatea Liubcova, punctul toponimic Țiglărie sau Depozitul lui Fischer, din Clisura Dunării.

Interesant este modul în care aceasta a fost descoperită. În anul 1979 urna este găsită alături de încă alte cinci vase asemenea de către elevul Rubaș Ignat ca urmare a scăderii nivelului Dunării. Astfel, în anul 1981, au debutat cercetările arheologice în cadrul necropolei plane de incinerație de la Liubcova. Un aport important la cercetarea necropolei a avut-o arheologul reșițean Caius Săcărin, a cărui activitate a fost strâns legată de cercetarea Clisurii Dunării.

Urna funerară este supraetajată, nu are gât, în schimb păstrează două toarte dispuse în zona diametrului maxim. Vasul este ornamentat cu

Teodolit optic

Obiectul lunii mai 2021 la Muzeul Banatului Montan

După 1718, odată cu trecerea Banatului în stăpânirea Habsburgilor în urma păcii de la Passarowitz, și, respectiv, după organizarea sa ca domeniu nemijlocit al Coroanei imperiale, noua administrație a depus eforturi deosebite și a realizat investiții ample în sensul extinderii lucrărilor miniere de adâncime, introducând cele mai avansate tehnici de exploatare ale bogățiilor subsolului disponibile la acea vreme. În acest scop au fost înființate, după modelul celorlalte provincii ale Imperiului, oficii și direcțiuni miniere, a fost elaborată o legislație minieră modernă, minele au fost concesionate către particulari, iar numeroși specialiști – lucrători minieri, silvici, metalurgi, etc. – provenind din regiuni cu vechi tradiții miniere, au fost colonizați în noua provincie. Aceste măsuri au fost în măsură să racordeze mineritul și industria metalurgică bănățeană la nivelul tehnic al Europei Centrale din acel timp. În anul 1718 se construiește la Ciclova primul cuptor de topit minereul de cupru, satul respectiv devenind primul centru industrial de pe teritoriul Banatului Montan. Un an mai târziu, în 1719, se construiește la Bocșa Montană primul furnal, proiectat de inspectorul minier Frederich Freiberg, realizat cu aportul unor muncitori specializați aduși din Boemia. După alți 3 ani, în 1722, începe exploatarea primei mine de minereu de cupru la Dognecea, ulterior în anul 1727, întregul cadrul minier fiind supus legislației austriece în urma introducerii Codului Maximilian,

Louis Adolphe BARRÉ (1818-1878), director al Domeniilor StEG

Obiectul lunii aprilie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Fotografia ce constituite obiectul lunii aprilie 2021 îl reprezintă pe Adolphe Barré. Acesta a fost un personaj cu un destin interesant care i-a legat numele de istoria industriei reșițene.

S-a născut la Troyes, Franțene. a, în 1818. Și-a făcut studiile la liceul din localitatea natală. A fost admis la École polytechnique și apoi la École des mines, Paris. Într-o perioadă în care se dezvolta industria metalurgică și cea minieră în departamentul Moselle, Barre fost numit inginer la Metz, unde a condus lucrări de mineralogie și geologie, fiindu-i acosrată și conducerea laboratorului pentru cinci ani. În colaborare cu un alt inginer, Eugen Jacquot, reușesc să editeze un volum despre caracteristicile mineralogice ale departamentului Moselle: "Description géologique et minéralogique du département de la Moselle" (1868).

Din anul 1872 este numit în funcția de director al minelor, fabricilor și domeniilor StEG (acronim pentru Staats Eisenbahn Gesellschaft, complet Kaiserliche und königliche privilegierte österreichische Staats Eisenbahn Gesellschaft, în traducere „Societatea privilegiată cezarocrăiască austriacă de căi ferate de stat”) care a fost o societate austriaco-franceză, fondată în 1834 la Viena și care a construit primele căi ferate din Banat şi din România de azi şi a avut în proprietate, până la Primul Război Mondial, o mare parte din Banatul montan.

A păstrat această funcție până la moartea sa, în 1878.

Sub conducerea sa, uzinele din Reșiița au participat la prima

“Autoportret” la 80 de ani al pictorului și sculptorului Tiberiu Bottlik (1884-1974)

Obiectul lunii martie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Exponatul lunii martie 2021 este un Autoportret realizat de pictorul Tiberiu Bottlik în anul 1964, ulei pe pânză cașerată pe carton, cu semnătura în partea de jos stânga, 45 x 36 cm.

Tiberiu David Desideriu Bottlik a fost unul dintre artiștii plastici bănățeni care s-a afirmat încă din primele decenii ale secolului XX ca pictor și sculptor, având o îndelungată carieră în care a explorat mai multe modalități de exprimare artistică. Născut în 1884 la Biserica Albă (Banatul sârbesc de astăzi) în familia unui avocat, Tiberiu Bottlik s-a format ca artist la Budapesta, Viena (1904-1906, unde a fost student la Academia de Belle-Arte, clasa profesorului Rudolf Bacher, adept al curentului Wienner Secession), München și Paris (1907-1914). În mediul parizian și-a îmbogățit viziunea artistică prin contactul nemijlocit cu marile opere expuse în muzee și galerii, fiind influențat de doi maeștri ai vremii: Lucien Simon și Aristide Malliol, care și-au pus amprenta asupra profilului său artistic. Dacă de la primul și-a însușit peisagistica și modul de reprezentare al omului simplu în natură și în activitatea sa cotidiană, de la Malliol a deprins tehnica sculpturii în marmură sau piatră naturală, a lucrărilor în teracotă și ghips.

În anul 1927 Tiberiu Bottlik se stabilește la Bocșa, unde activitatea sa în domeniul artelor plastice câștigă în complexitate, plasându-se astfel drept un continuator al Centrului de pictură de la Bocșa, care în secolele trecute a dat nume emblematice ca Vasile și Gheorghe Diaconovici,

Obiect de uz casnic - o îmbinare între estetic și util

Obiectul lunii februarie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Asimilarea obiectelor de uz casnic ca obiecte decorative, indică atât implementarea atributului estetic unui obiect utilitar, dar și o formă de bun-gust a deținătorului.

În colecțiile deținute de Muzeul Banatului Montan Reșița regăsim un suport de cuțite reprezentând o statuetă feminină cu postament circular dantelat, sprijinit pe trei picioare rotunde aplatizate, propus a constitui obiectul lunii

Albumul "Domeniile STEG" - fotografie

Obiectul lunii ianuarie 2021 la Muzeul Banatului Montan

Banatul după cucerirea austriacă ajunge să concentreze între granițele sale o populație diversă etnic, lingvistic  și confesional, urmare a transferurilor masive de grupuri sociale purtătoare de civilizație central/vest europeană. Zona Banatului Montan cu subsol bogat în minereuri a evoluat de timpuriu spre o industrie care o va transforma într-una dintre cele mai industrializate din Europa. O contribuție definitorie la această dezvoltare a avut-o Societatea STEG (Societatea privilegiată austriacă imperială și regală a căilor ferate de stat), omultinațională care a achiziționat fostele domenii erariale Bocșa Română și Oravița Română culocalitățile componente, cuprinzând aproape întreg sudul Banatului. Realizările industriale au fost reflectate nu numai în mediul social și cultural prin constituirea asociațiilor sportive, culturale, coruri, fanfare, echipe de dansuri, dar și într-un alt gen de expresie care va cunoaște o evoluție extraordinară: imaginea fotografică.

Obiectul lunii la Muzeul Banatului Montan este o fotografie care a constituit imaginea paginii de gardă a unui album intitulat

Volume publicate
Banatica
Vanzare de carte