Fotografie (tip carte poștală) cu numărul de inventar 12717.

Fotografie (tip carte poștală) cu numărul de inventar 12717, reprezentându-i pe regele Ferdinand I și pe regina Maria la Reșița, prezenți la botezarea primei locomotive produse în oraș, la Uzinele UDR, după integrarea Banatului în cadrul României Mari. După cum se poate observa, locomotiva poartă numărul 50243, fiind numită „Regele Ferdinand” în onoarea suveranului. Era un tip de locomotivă pentru linii cu ecartament normal, construită după proiectul german G10, fiind produsă în orașul de pe valea Bârzavei începând cu anul 1926. Vizita suveranului a avut loc în 10 iunie 1926, iar în 14 septembrie locomotiva a fost dată în folosință în cadrul Căilor Ferate Române.

Un lot din Tezaurul monetar roman târziu de la Moldova Nouă – Dealul Curcubăta (sec. IV p. Chr.).

Colecția de Numismatică a Muzeului Banatului Montan din Reșița adăpostește patru tezaure monetare de epocă romană târzie, ce însumează peste 10 000 de piese provenite din arealul sudic al Banatului Montan, încadrate cronologic în veacul al IV-lea p. Chr. În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” propunem spre expunere un lot de 50 de piese – folles care fac parte din tezaurul monetar de la Moldova Nouă – dealul Curcubăta, descoperit întâmplător în vara anului 1996, în timpul unor lucrări de amenajare de pe traiectul barajul Tisa-Potoc – Stația de flotație. S-a apreciat că tezaurul a fost ascuns în grohotișul de pe dealul Curcubăta, la cca. 500 m de barajul Tisa-Potoc, fiind adus la suprafață și împrăștiat pe o suprafață destul de mare de alunecările de teren și torentele de apă. Prin cercetările de teren, dar și prin recuperarea monedelor păstrate de muncitori, numărul pieselor componente ale acestui tezaur a ajuns până acum la 746 de monede, dintre care 673 de monede sunt păstrate la muzeul reșițean, 67 monede la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș și 6 monede la Muzeul Național al Banatului din Timișoara.

Studiu "Problema țărănească" (1942).

Conferința de Pace din anul 1947 de la Paris a reprezentat un moment decisiv pentru viitorul României, atât în ceea ce privește teritorialitatea cât și perspectiva dezvoltării economice. La sfârșitul primului război mondial România a reușit întregirea națională, situându-se în tabăra statelor învingătoare, străduindu-se continuu în perioada interbelică pentru păstrarea acestui statut, cu toate modificările și influențele politice și ideologice care au frământat întreaga perioadă. Revizionismul unor state europene a pus însă sub semnul incertitudinii acest statut, iar reacția întârziată și ineficientă a democrațiilor occidentale au agravat climatul politic care a dus la declanșarea celei de-a doua conflagrații mondiale în anul 1939. La sfârșitul acestui război situația României era una ingrată, de țară ocupată de către unul dintre învingători-URSS, cu pierderi teritoriale însemnate și viitor neclar.

Perspectiva unei păci în care să se reușească recuperarea teritoriilor pierdute, s-a conturat în cercurile guvernamentale încă din anul 1942 când s-a înființat Biroul Păcii de către Mihai Antonescu, cu scopul de a se crea cadrul documentar necesar susținerii din punct de vedere științific a doleanțelor României. Activitatea Biroului a fost suplimentată de institute de cercetare, centre de studii, oficii de statistică și alte instituții, cu scopul de a constitui „Programul pentru pregătirea materialului documentar de informare și propagandă în vederea Conferinței de Pace” (Buzatu, 2009).

9-10 IUNIE 2022

Joi, 9 iunie 2022, începând cu orele 17:00 Muzeul Banatului Montan din Reșița va fi gazda unor evenimente de o reală ținută academică, încadrate ciclului de manifestări dedicate celor „150 de ani de la construirea primei locomotive la Reșița – 1872-2022”.

Evenimentul este organizat în colaborare cu Primăria Municipiului Reșița, Fundația „Uzinele de Fier și Domeniile Reșița” precum și Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Astfel, la ora 17:00 va avea loc o amplă lansare de carte, în cadrul căreia va fi prezentată „Monarhia Habsburgică 1848-1918”, o sinteză în patru volume a monumentalei lucrări Die Habsburgermonarchie 1848 1918, editată de Comisia pentru Istoria Monarhiei Austro-Ungare din cadrul Academiei de Științe a Austriei. Cele 4 volume, coordonate și îngrijite de prof. univ. dr. Rudolf Gräf, au văzut lumina tiparului la prestigioasa editură Polirom din Iași, în coeditare cu Academia Română, Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca. Volumele aduc o contribuție esențială la cunoașterea monarhiei dunărene și la evidențierea efectelor de durată ale stăpânirii austriece în provinciile românești sau la detalierea relațiilor dintre Regatul României și Imperiul Habsburgic, respectiv cel Austro-Ungar. Sunt analizate în studii ample dezvoltarea economică, administrația și sistemul juridic imperial, componența etnică a imperiului, problema națională ori cea confesională pe parcursul a mai bine de jumătate de secol, de la revoluția din 1848 la finalul Primului Război Mondial, ce a adus cu sine și destrămarea construcțiilor imperiale europene.

Traducerea acestor studii a fost realizată de un colectiv de cercetători din Cluj-Napoca, Sibiu și Sighișoara, respectiv de Iosif Marin Balogh, Loránd Mádly, *Mircea Gheorghe Abrudan,* Raluca Nelepcu, Dana Stanciu-Păscărița, Nicolae Teșculă și Ioana Florea. Tot în cadrul aceleiași manifestări va fi prezentat și volumul XXXI al revistei *Transylvanian Review*, nr. 1, Spring 2022, aparținând Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, ce reunește opt studii dedicate fenomenului industrializării în Transilvania și Banat, cu o atenție deosebită acordată Reșiței industriale. Prezentarea acestor volume va fi realizată de prof. univ. dr. Rudolf Gräf, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, cu intervențiile traducătorilor.

De la ora 18:00 publicul vizitator este invitat la vernisajul expoziției „Frânturi de memorie în obiecte și imagini: locomotivele și călătoria cu trenul” ce reunește imagini fotografice și obiecte cu specific feroviar provenite din colecția muzeului reșițean, de la Muzeul Național al Banatului din Timișoara, Centrul Cultural Muzeistic Anina, din colecțiile private ale lui Bogdan Andrei Mihele, Andrei Bălbărău, Adrian Drăgilă, Ionel Bota și Liviu Negru, precum și din împrumuturi și donații acordate cu bunăvoință de o serie de membri ai comunității reșitene, și anume: Doru Popescu, Ada Cruceanu-Chisăliță, Mihai Ilaș și Werner Bancsov. Vor lua cuvântul cu această ocazie dr. Livia Magina, managerul interimar al Muzeului Banatului Montan din Reșița, ing. Radu Bellu, dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și jurnalistul Carl Walter Fleck.

Vineri, 10 iunie, începând cu ora 10:00, lucrările simpozionului „150-100-50. Tezaurul cultural și tehnic al județului Caraș-Severin” se vor desfășura în sala de conferințe a Primăriei Municipiului Reșița, în prezența oficialităților.

Click pentru a vizualiza afișul conferinței.

Click pentru a vizualiza afișul vernisajului.

Click pentru a vizualiza afișul lansării de carte.

Click pentru a vizualiza broșura evenimentului.

Click pentru a vizualiza comunicatul de presa.

Vernisaj: joi, 26 mai 2022, ora 18:00, Muzeul Banatului Montan din Reșița

Cel de-al șaselea demers plastic semnat Maia Truțulescu ajunge în fața publicului joi, 26 mai, în sala de expoziții a Muzeului Batului Montan. Este vorba despre expoziția de pictură intitulată „INNER THOUGHTS” (Gânduri interioare), curator/critic de artă, Conf. univ. dr. Gabriel Kelemen, vicepreședinte UAP Timișoara. Expoziția se întinde pe două săli și reunește lucrări care au fost prezente în expozițiile din București și Timișoara, cât si lucrări realizate în ultimul an.

„Tânăra Maia Truțulescu este un prilej de maximă bucurie, nu vreau să zic lucruri mari dar este din punctul meu de vedere un miracol. Ce m-a bucurat când am întâlnit opera Maiei Truțulescu, a fost, în primul rând, inocența și seninătatea. Ea nu alunecă, după cum se vede, în derizoriu, nu pică în kitsch, nu alunecă în arta naivă. Ea nu este nici mare, nici mică. Este serioasă, asta mi s-a părut foarte interesant la ea, e ludică, senină. Ea-și oferă sufletul pe tavă, pe simeza asta atât de interesantă. Se simte că lucrează cu sufletul! Are un entuziasm aici, pe care mi-e greu să-l reconstitui, dar siguramente îl are prin carisma divină...

critic de artă, Conf. univ. dr. Gabriel Kelemen

Click pentru a vizualiza afișul evenimentului.

Click pentru a vizualiza comunicatul de presa.

Muzeul Banatului Montan Reșița organizează vernisajul expoziției foto-documentare în viziunea ing. Mihai/Michael Românu în cadrul programului „Reșița-150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur” care va avea loc marți, 17 mai, ora 18:00.

Expoziția conține fotografii de autor și reproduceri după fotografii documentare ale celor 16 locomotive cu abur din muzeul în aer liber dedicat acestora la Reşiţa, urmând un criteriu simplu de expunere - cronologia fabricaţiei pe serii (tipuri tehnologice) de producţie – atât pentru cele 13 locomotive fabricate la Reşiţa, cât şi pentru celelalte trei exponate, fabricate la Viena (StEG), Germania (Henschel, Kassel), Budapesta (MÁVAG).

Fotografiile realizate de dl. ing. Mihai Românu în perioada 2008-2009 se constituie într-o prezentare cu caracter documentar, bazată pe imagini fotografice realizate anterior celor două intervenţii tehnice de conservare a exponatelor (2011-2012; 2018), respectiv, clasării lor în categoria TEZAUR a patrimoniului cultural mobil, prin Ordinul 2218/04.04.2014 emis de Ministerul Culturii. În întregul său, Muzeul a fost clasat ca obiectiv de patrimoniu imobil, de importanţă naţională şi universală, sub codul: CS-II-a-A-10905, prin Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2314/ 2004.

Expoziția este realizată cu sprijinul Asociației Germane de Cultură și educație a adulților Reșița și al revistei „Reflex”.

Click pentru a vizualiza afișul evenimentului.

Click pentru a vizualiza comunicatul de presa.

Click pentru a vizualiza invitația.

Muzeul Banatului Montan organizează și anul acesta evenimentul dedicat Nopții Muzeelor. Programul special al Nopții Muzeelor începe sâmbătă, 14 mai 2022, la ora 16:00 și se va termina la ora 24:00, ultimul vizitator va intra la

Județul Caraș-Severin este reprezentat la nivel național în cele mai înalte structuri care militează pentru interesele sectorului muzeal din România. Începând cu data de

Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Consiliul Județean Caraș-Severin, anunță deschiderea expoziției itinerante

Muzeul Banatului Montan din Reșița propune spre vizitare publicului o interesantă expoziție de Portrete feminine, ilustrate în tablouri și tapiserii aparținând colecției de